Tezaurele de la Apahida

I
N
D
E
X

A
L
F
A
B
E
T
I
C

Pagina Nationala
Pagina
principală

Index Romania
Index
Romania

Index alfabetic
Index alfabetic

Contact
Contact

Ultima actualizare:
04 noiembrie 2004

 
Location Tezaurele de la Apahida
Harta detaliată a zonei

Harta localităţii / obiectivului


La marginea satului Apahida, o localitate din apropierea orasului Cluj-Napoca, pe malul stang al Somesului Mic, intr-un teren intins doar pe cateva sute de metri, au fost descoperite doua tezaure antice - unul mai bogat si mai valoros decat altul, ambele aflate in cate un mormant.


Cana de argint

In primul mileniu al erei crestine, migratia unor valuri masive si numeroase de populatii venite dinspre rasarit si nord a adus in Europa prefaceri rascolitoare. A fost o vreme de restristi si spaime, de distrugeri si instrainatoare refugii: timpul in care s-a prabusit un imperiu, s-au naruit regate, ridicandu-se altele, si s-a stins o civilizatie, pe ruinele ei aparand civilizatii noi. "Navalirea barbarilor" - cum i s-a mai spus - s-a intiparit in memoria multor generatii de oameni si a lasat pe intregul continent urme semnificative. Pamantul Romaniei, cutreierat de sarmati, vizigoti, ostrogoti, huni, gepizi, avari si de alte semintii, pastreaza de-atunci marturii de istorie si civilizatie, ce sunt apreciate astazi, pretutindeni in lume, ca fiind printre cele mai consistente, interesante, valoroase. Intre acestea se inscriu si tezaurele de la Apahida.

Mormintele unor personaje de rang inalt

Primul tezaur a fost descoperit in anul 1889. Pe atunci, arheologia nu devenise inca stiinta "exacta" din zilele noastre si, de aceea, descoperirea nu a fost abordata conform exigentelor cu care suntem obisnuiti acum. Totusi s-au inregistrat si retinut date esentiale: defunctul (barbat) fusese depus intr-un sicriu de lemn, cu capul la vest, cu fata spre rasarit, si a fost asezat in mormant, aproape sigur, imbracat intr-un vesmant somptuos - alamys (manta scurta) sau paludamentum (manta lunga) - pentru ca s-au gasit (si se pastreaza) accesorii pentru incheiat si prins o asemenea imbracaminte: o mare fibula (agrafa) de aur, cu placa prismatica ajurata, decorata cu o cruce si cu brat transversal terminat cu butoni fatetati, si trei catarame de aur ornamentate in stil policrom. Ca podoabe de corp ale defunctului s-au gasit: o bratara masiva de aur, cu capetele ingrosate, neinchise; mai multi pandativi de aur, heptagonali, cu lanturi ce suspendau clopotei: trei inele de deget, toate din aur masiv. Un inel era sigilar, altul era decorat pe saton cu trei cruci incise, iar pe satonul celui de-al treilea fusesera gravate o cruce si inscriptia OMHARUS - desigur numele celui ce purtase inelul,cel depus in mormant. Ca ofrande funerare au mai fost depuse doua cani de argint, cu corp patrat, fusiform, cu gura patrulatera, cu toarta, ornamentate cu scene bahice si un pahar de sticla (pierdut), innobilat cu o cununa din benzi si placute de aur.

... Aproape 80 de ani dupa aceea, in octombrie 1968, la Apahida, pe acelasi teren - doar cu 300-400 de metri mai departe de mormantul descris - s-a descoperit un al doilea. Descoperirea a fost prilejuita de saparea unei gropi pentru instalarea unui stalp de beton. Lama buldozerului a taiat si distrus scheletul, de la bazin in sus, iar mai multe obiecte de aur, dintre cele gasite (totalizand aproximativ 900 g) au fost comercializate in secret de catre cei ce executasera lucrarea.


Piese ornamentale (sus) si fibula mare (jos)

Pandativi si inelul cu inscriptia Omharus (jos)

Autoritatile au aflat si au intervenit, salvand cea mai mare parte dintre obiectele de aur, iar pe locul descoperirii intamplatoare arheologii au facut cercetari, reconstituind cu destula exactitate situatia: in mormant fusese depus, de asemenea in cosciug de lemn si tot cu capul la vest, "privind" catre rasarit, un barbat cu alura masiva (pe baza oaselor picioarelor, s-a calculat ca avusese 1,90 m inaltime). Inventarul mormantului - mai bogat decat cel dintai - includea: piese de port din aur, ornamentate in stil policrom (catarama mare, de centura, limbi de curea, fragmente de genti, margele de aur cu decor in filigran si cloisonne cu grenate); obiecte de uz personal (cutitas placat cu aur, pahar de sticla, innobilat); arme (spada cu teaca, maner de lance); un foarte bogat si divers subansamblu de piese decorative de harnasament, ornamentate in stil policrom (aplici in forma de vulturi - pentru sa, aplici reprezentand capete de vulturi, afrontate - pentru curele s.a.).

Apartenenta si semnificatiile acestor doua descoperiri funerare, cu tezaure, au fost deslusite de arheologi cu suficienta certitudine: in mormintele de la Apahida au fost depuse capetenii politico-militare ale gepizilor - Omharus fiind, poate, chiar un rege al lor. Un neam "barbar" crestinat

Semintie germanica, gepizii au coborat, pe la mijlocul secolului al treilea, de pe tarmurile Marii Baltice catre zonele din centrul Europei. Atunci, izvoarele antice le mentioneaza prezenta pe pamanturile de la NE de Dacia. Pe la mijlocul secolului al cincilea sunt supusi de huni, dar se vor elibera de acestia in anul 454, biruind oastea fiilor lui Attila, in batalia de la Nedao. Ulterior, se instaleaza durabil in Campia Tisei si in spatiul intracarpatic al Daciei - de unde incheie aliante cu Bizantul si unde accepta crestinarea de rit arian.


Aplici in forma de vulturi

Mormintele de la Apahida apar astfel incarcate de semnificatii. Orientarea trupurilor celor doi defuncti si crucile care ornau fibula mare si inelele din mormantul lui Omharus confirma crestinarea acestui neam migrator. Iar inventarele funerare - tipice garnituri de podoabe si vase de ceremonie, ce erau daruite de imparatii de la Constantinopol sefilor migratori aliati cu Imperiul - atesta relatiile gepizilor cu bizantul, influenta civilizatiei bizantine asupra "barbarilor".
Va mai poposi fortuna arheologica la Apahida ?

In 1978, un satean din Apahida a descoperit intamplator o catarama de aur cu placa poligonala, ornamentata in stil policrom, intru totul similara cataramelor gasite in cele doua morminte gepidice, cu tezaure. Presupunerea arheologilor, ca in satul de langa Cluj-Napoca s-a aflat o necropola de inhumatie rezervata capeteniilor gepizilor, apare indreptatita. Si la fel de indreptatita este si speranta ca, in viitor, intr-o zi, norocul va decide aparitia si a altor comori din vremuri apuse.

Preluat din Revista "Terra" nr. 9, septembrie 2001